Contact: 0754390314                               Email: sufletullalelelor@gmail


BOALA ALZHEIMER


Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă, care determină deteriorarea progresivă a capacităților cognitive pâna la pierderea autonomiei bolnavului.

La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examinează pentru prima dată o pacientă, Auguste D., în vârstă de 51 de ani, internată în „Spitalul pentru Bolnavi psihici și Epileptici” din Frankfurt pentru tulburări cognitive progresive, halucinații, idei delirante și degradare a personalității sociale. Alzheimer notează la început un diagnostic vag: „Boală a uitării” (Krankheit des Vergessens). Evoluția bolii este urmărită timp de cinci ani și, după moartea pacientei în urma unei infecții, creierul obținut în urma autopsiei este examinat cu amănunțime de Alzheimer, descoperind modificări caracteristice necunoscute până atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferință a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest ținută la Tübingen și publicat în revista de specialitate „Allgemeine Zeitschrift für Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin” (1907, vol. 64, pp. 146–48) sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde („O îmbolnăvire particulară a scoarței creierului”). Boala Alzheimer (AD), denumită și Alzheimer,  începe de obicei încet și se agravează treptat în timp. Este cauza a 60–70% din cazurile de demență.


Cauze si factori de risc

Cauza bolii Alzheimer este slab înțeleasă.Aproximativ 70% din risc este considerat a fi moștenit de la părinții unei persoane, cu multe gene implicate de obicei.Alți factori de risc includ un istoric de lovituri la nivelul capului, depresie și hipertensiune arterială.Procesul bolii este asociat cu plăci și încordarea neurofibrilară din creier.Un diagnostic probabil se bazează pe istoricul bolii și teste cognitive cu imagistică medicală și teste de sânge pentru a exclude alte cauze posibile.Simptomele inițiale sunt adesea confundate cu îmbătrânirea normală.Examinarea țesutului cerebral este necesară pentru un diagnostic clar.Antrenamentul cerebral și fizic și evitarea obezității pot reduce riscul de AD; cu toate acestea, dovezile care susțin aceste recomandări sunt slabe.Nu există medicamente sau suplimente care s-au dovedit a scădea riscul.

Printre factorii de risc ce pot provoca boala Alzheimer, se numără:


Simptome

Printre simptome se află:

– pierderile de memorie repetate;

– problemele de orientare;

– tulburările funcțiilor executive (de exemplu, pacientul nu mai știe cum să își folosească telefonul mobil).

Cel mai frecvent simptom precoce este dificultatea de a-și aminti evenimentele recente. Pe măsură ce boala avansează, simptomele pot include probleme cu vorbirea, dezorientarea (inclusiv rătăcirea cu ușurință), schimbări de dispoziție, pierderea motivației, negestionarea îngrijirii de sine și probleme de comportament. Pe măsură ce starea unei persoane scade, se retrage adesea din familie și din societate.

Simptome cognitive

Aceste simptome se caracterizează printr-un debut gradat, bolnavul dezvoltă anumite strategii pentru a-și disimula dificultățile, pentru un anumit timp își păstrează o „fațadă” înșelătoare, declinul însă se agravează progresiv.

Simptome non-cognitive



Tipuri de Alzheimer

Exista 3 tipuri cunoscute ale bolii Alzheimer:


Stadiile bolii Alzheimer

Boala Alzheimer progresează de obicei lent, existând 3 stadii ale evoluției bolii: stadiul ușor, stadiul moderat și stadiul sever.

1. Alzheimer în stadiu incipient (ușor).

În stadiul incipient al Alzheimerului, o persoană poate funcționa independent, poate conduce, poate lucra, poate duce o viață socială normală. Acest stadiu poate să apară cu mult timp înainte ca boala să creeze probleme serioase și să fie diagnosticată. Simptomele cele mai evidente au legătură cu memoria de scurtă durată, însă amintirile din tinerețe sunt intacte. Acestea variază de la o persoană la alta și pot include:

 2. Alzheimer în stadiu mediu (moderat)

Stadiul mediu este de obicei cel mai lung stadiu și poate dura mulți ani. Pe măsura ce boala progresează, persoana cu Alzheimer va necesita un nivel din ce în ce mai mare de îngrijire deoarece simptomele demenței sunt mai pronunțate. Acest stadiu este caracterizat de tulburări de memorie notabile și de probleme de concentrare.

Simptomele, care variază de la o persoană la alta, pot include:

 3.  Alzheimer în stadiu avansat (sever)

În stadiul final al bolii, când declinul cognitiv este sever, simptomele bolii se agravează. Pe măsură ce abilitățile cognitive continuă să se înrăutățească, personalitatea bolnavilor se modifică radical, astfel ca ei au nevoie de ajutor constant pentru a se descurca în viața de zi cu zi.

În acest stadiu, siptomele pot fi:


Diagnostic

Se folosesc mai multe metode și instrumente pentru a determina dacă o persoană care are probleme de memorie este afectată de Alzheimer. Cu cât un diagnostic este pus mai devreme, cu atât și tratamentul este mai eficient.

Diagnosticul este unul prin excludere. Astfel, medicii realizează:


Mijloace de prevenire (Profilaxie)

Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței de tip Alzheimer. Se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariție a bolii sau să întârzie dezvoltarea ei.

 Totuși, medicii fac anumite recomandări care ar putea preveni sau încetini declinul cognitiv:


Tratament

Din păcate nu există încă un tratament eficace care să vindece boala Alzheimer, iar procesul de degradare a celulelor cerebrale este ireversibil. Cu toate acestea, există anumite soluții folosite pentru a îmbunătății calitatea vieții bolnavului și care pot întârzia evoluția bolii.  Anumite substanțe medicamentoase pot ameliora simptomele acestei bolii Alzheimer. Printre categoriile de medicamente care pot să fie prescrise de medic se numără: inhibatori de colinesterază, antagoniști ai receptorilor NMDA, donezepil, memantină, antidepresive, somnifere, antianxiolitice sau antipsihotice.               

De asemenea, sunt foarte importante schimbările privind stilul de viață și grija pe care membrii familiei și personalul medical implicat o acordă pacientului. Acesta trebuie tratat cu atenție, ferit de situații care îi pot produce sentimente puternice și stres. Se recomandă odihna și activități de relaxare.


Tratamente alternative

Sub denumirea generică farmacopeică de Antidementiva sunt încadrate o serie de preparate, extrase din plante (ex.: Extract din frunze de Ginkgo-biloba) sau produse chimice de sinteză (antagoniste ale ionului de Calciu, Piracetam, Pyritinol-hidroclorat, Nicergolin etc.). Eficiența lor nu a putut fi însă dovedită.